O femeie din România este agresată o dată la 30 de secunde, această statistică este una destul de alarmantă, mai ales pentru secolul în care trăim. Acest fenomen este des întâlnit în țara noastră, iar majoritatea românilor privesc acest „act” ca fiind unul normal.

Pentru a afla mai multe despre afecțiunile psihice care rămân în urma unei agresiuni, Most Wanted Stories a vorbit cu unul dintre psihologii de la PsyLife, Maria Coșuțiu.

PsyLife este o companie de servicii psihologice din Cluj-Napoca. PsyLife are sub cupola ei un grup de specialiști din domeniul sănătății care se ocupă de nevoile emoționale ale oamenilor prin diferite ședințe de terapie.

Care sunt consecințele psihice în urma unei agresiuni atât la nivel fizic, cât și psihic?

Fără doar și poate, agresivitatea fizică și verbală deteriorează orice tip de relație în care apar astfel de comportamente. Dacă stăm să ne gândim, ceea ce caută fiecare dintre noi într-o relație este siguranța. Această siguranță o putem înțelege pe diferite planuri, cu certitudine cel mai important fiind cel emoțional. Într-o relație în care există un astfel de abuz, siguranța psihică este afectată.

Woman with a hand print on her mouth, demonstrating violence on women. Woman protesting against domestic violence with group in background.

În acest context, faptul că unele persoane rămân într-o astfel de relație poate părea contraintuitiv. Faptul că cineva hotărăște să mențină integritatea cuplului sau a unei relații nu se traduce și în stare de bine. Cu siguranță încrederea în partener este deteriorată atunci când vorbim de orice fel de agresivitate. Și aici intră în scenă și anxietatea. Ea poate să ia naștere din diferite gânduri ale persoanei abuzate, dar și din cele ale agresorului. Cert este că la nivel psihologic există efecte inevitabile.

Manipularea, primul pas către o relație toxică

Consideri că manipularea este o formă de agresiune?

La nivel personal, consider că manipularea este o formă de a abuza de cineva. Manipularea presupune să acționezi mai degrabă indirect asupra ceva sau cineva, astfel încât să conduci o anumită persoană spre anumite gânduri sau acțiuni. Altfel spus, prin manipulare îi facem pe ceilalți să se comporte așa cum noi am dori, fără să le spunem direct că facem acest lucru.

Este o lipsă de exprimare a nevoilor și o ghidare nejustă a celorlalți spre ce dorim noi; este o îngrădire a libertății celuilalt. De multe ori acest lucru ia forma, în popor, a unui „șantaj emoțional”. Mă folosesc de modul în care simt sau de emoțiile celuilalt ca să îi manipulez deciziile. Cred, deci, că manipularea este o formă de agresivitate mascată, întrucât îngrădește libertatea celuilalt.

Care sunt primele semne care ne indică faptul că ne aflăm într-o relație toxică?

Cred că semnele pot diferi mult de la o relație la alta. În primul rând cred că ar fi important să înțelegem ce înseamnă o relație toxică. Acest tip de relaționare implică o interacțiune distructivă între cei doi, prin diferite comportamente care se repetă în timp. Prin „diferite comportamente” mă refer la agresivitate, fie ea fizică sau verbală, uneori chiar și sexuală; alteori poate fi vorba de abuz emoțional, prin manipulare, dar și de acțiuni pe care le-am putea considera mai „inofensive”, precum posesivitatea, gelozia, dominanța, egoismul și, uneori, chiar respingerea.

Violence against women concept

Elementul comun în relațiile toxice este dorința partenerilor de a continua relația, fiind atrași unul de altul, în ciuda durerii pe care și-o provoacă reciproc. Aș concluziona spunând că nu există un anumit tipar sau o anumită ordine în care apar semnele unei relații toxice, dar comportamentele pe care le-am precizat anterior pot fi considerate, în sine, manifestări ale acestei toxicități.

Bărbații, victime ale violenței domestice?

În ce fel ne poate afecta viața socială un asemenea eveniment?

În general, o astfel de relație vine la pachet cu un consum mare de resurse emoționale, de timp. Deci, așteptarea este ca resursele orientate spre viața socială să fie mai reduse. De multe ori efectul pe care o relație toxică îl are este acela de retragere. Izolarea aceasta socială este uneori explicată de faptul că nu mai am suficient timp să investesc în ea, alteori pentru că sunt obosit de încercarea de a-mi păstra relația la un nivel de bun stare; întâlnim și situații în care cei din jur îi atrag atenția persoanei în cauză că se află într-o relație toxică, ceea ce poate fi privit, din interiorul cuplului, ca un atac la integritatea relației.

Boy showing STOP gesture with his hand. Concept of domestic violence and child abuse. Copy space

Reacția este aceea de a conserva relația, deci de a-i îndepărta pe cei care o pun la îndoială sau care nu sunt în acord cu dorințele cuplului… și așa viața socială se reduce. În general, cuvinte precum „retragere”, „izolare”, „selectivitate” cred că descriu cel mai bine efectele regăsite în viața socială.

În majoritatea cazurilor, femeile se află în postura de victime, însă sunt cazuri în care și bărbații sunt predispuși unui asemenea tratament. Există  vreo diferență între cele două genuri când vorbim despre traume psihice?

Aș zice că amprenta este mai degrabă diferită în funcție de experiența de viață a fiecăruia și nu în funcție de gen. Trauma prinde diferite forme și amplitudini în funcție de evenimentele anterioare prin care viața ne-a purtat. Pentru o persoană, fie ea bărbat sau femeie, care a mai trecut prin alte relații toxice sau prin diverse forme de abuz în familie, repetarea unui astfel de scenariu poate amplifica mult stările și efectele psihologice. Poate că o diferență dată de gen ar fi măsura în care cel care a trecut printr-o relație toxică lasă ca acest lucru să transpară.

Hand preventing stopping punch attack of another hand.

Altfel spus, bărbații care au crescut conform culturii „tu ești bărbat, ești puternic”, cel mai probabil vor avea dificultăți în a-i lăsa pe ceilalți să le vadă suferința. Într-o astfel de situație ne-am putea lăsa păcăliți și am putea trage concluzia că bărbații au mai puțin de suferit decât femeile…ceea ce este complet neadevărat; unii dintre ei doar au învățat, înspre defavoarea lor, să mușamalizeze emoții și situații de acest fel. Suntem la fel de emoționali indiferent de gen, doar că femeile sunt mai adesea încurajate să spună ce simt și sunt mai înclinate spre viața emoțională, spre dezvăluirea ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *